Contact: 0747045685

citstolnici@yahoo.ro

Informatii

Lista reţelei naţionale de centre de informare şi promovare turistică

 

DETALII +

Obiective turistice

Program şi tarife ale obiectivelor turistice

DETALII +

Obiceiuri

Calendarul evenimentelor culturale, datinilor şi obiceiurilor

DETALII +

Relief

Relieful comunei Stolnici se situează în zona Platformei Cotmeana şi a Câmpiei Burdea. Astfel, la est de pârâul Cotmeana, fostul teritoriu Stolnici ocupa o parte din Câmpia Burdea, iar către apus de Cotmeana, fostul teritoriu Fâlfani se situa pe partea estică a Piemontului Cotmeana. Întreg interfluviul Vedea - Cotmeana aparține Platformei Piemontane Cotmeana până la Bădeşti - Bârla unde are loc confluența celor doua râuri autohtone (născute în partea nordică a acestei platforme piemontane).

Cele doua unități de relief se aseamănă prin poduri sau câmpuri largi, slab fragmentate de o rețea secundare, însă diferă ca altitudine, 10 m față de 241 m altitudine absolută la Ulmul Înalt pe podul piemontan dintre Vedița şi Cotmeana şi 230 m pe Câmpia Burdea în apropierea stației de cale ferată Fâlfani.

Între aceste două unități de relief tabulare s-a format Valea Cotmeana, care este uşor asimetrică: pe dreapta prezintă doar terasa inferioară destul de largă, pe care se situează tot intravilanul Fâlfani - Cacarezeni - Cochineşti, în timp ce pe stânga se află toate cele trei nivele de terasă şi marea parte luncii, râul având cursul actual pe sub fruntea terasei inferioare de pe partea dreaptă. Cea mai mare extindere ca suprafață o are terasa superioară, care are altitudinea mai coborâta decât câmpia, doar cu 5 - 10 m, iar separarea se face adesea printr-o pantă foarte lină. Terasa mijlocie are două fragmente, pe care este situată jumătatea nordică a satului Izbăşeşti. În partea sudică a satului, după ce trece peste cursul Văii Urlătoarea se desfăşoară terasa inferioară a Cotmenei, pe care e aşezată cea mai mare parte a intravilanului Stolnici.

Aceste trepte de relief (platoul piemontan din partea vestică a teritoriului, câmpul Burzii dinspre est şi terasele Cotmenei) sunt fragmentate de văile secundare care s-au format odată cu naşterea acestor unități de relief. Astfel, extremitatea nord-vestică a teritoriului cuprinde şi o parte din versantul Văii Frasinului, ce se uneşte în teritoriul Coloneşti cu valea Ulmul Mare, afluent al Vediței, care prezintă pante de 12 - 18 % expuse spre N - V. De pe acest interfluviu vestic ia naştere în apropierea hotarului nordic Valea Făgetului, care se adânceşte spre S - E, şi are versanții cu pante de 5 - 18 %.

În continuare spre sud, podişul piemontan este fragmentat pe toata lungimea sa de Valea Cupenului cu ramificațiile sale, a cărei obârşie este cam la aceeaşi latitudine cu cea a Văii Făgetului. Valea Cupenului găzduieşte trei chiuvete de lacuri artificiale: Heleşteul de la Ulmul Înalt, Heleşteul de la Cupeni şi Heleşteul Cochineşti.

Câmpia Burdea, din partea estica a teritoriului, este fragmentată şi ea de Valea Albu, ce trece prin marginea estica a pădurii Cicodaru, unde mai primeşte un afluent pe stânga, coboară în lunca Cotmenei, până se uneşte cu Valea Urlătoarea.

Din pădurea Izbăşeşti se mai formează o vale, pe care sunt doua heleştee, unul la marginea pădurii, celălalt mai mare, traversează satul Stolnici după ce a mai primit pe stânga un afluent.

Una dintre cele mai dezvoltate văi de pe câmpul Burdea este Valea Vlăşcuța (sau Ursoaia). Născută în teritoriul Costeşti, la nord de drumul Costeşti - Pădureți, ea pătrunde în teritoriu deja adâncită, ramificată şi cu oarecare fund de vale.

Extremitatea estică a teritoriului cuprinde şi Valea Burdea cu afluentul său pe dreapta, Sbagleaza Mică. Valea Burdea, cu obârşia în teritoriul Buzoeşti, se adânceşte destul de repede şi urmează un traseu general N - S, dar meandrat şi ramificat. Versanții săi au înclinări variate, de la 3 - 5 % pana la 18 - 25 %. Afluentul său Sbagleaza Mică, abia formată, are versanții mai puțin înclinați (până la 8 - 12 %).

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Stolnici se încadrează în unitatea denumita Platforma Valahă, unitate care la rândul ei face parte, atât după caracterul structural cât şi după localizarea spațială, din unitățile de vorland de pe teritoriul României.

În zona de contact cu Orogenul carpatic, unitățile de platformă au fost influențate de mişcări alpine. Acestea au produs deformări ruptuale pe planul cărora platforma coboară în trepte spre Orogen. Astfel, într-o asemenea interpretare, delimitarea la suprafață între Orogenul carpatic şi Platforma Valahă este data de folia pericarpatică.

Din punct de vedere morphologic, Platforma Valaha se prezintă în cea mai mare parte cu relief de câmpie, iar dispoziția rețelei hidrografice reflectă structura proundă.

Formațiunile ce alcătuiesc cuvertura Platformei Valahe se dispun peste soclul peneplenizat, consolidat. În evoluția ulterioara consolidării, soclul valah a fost supus unor mişcări de basculare care au determinat transgresiuni şi regresiuni ce se reflectă în existența mai multor cicluri de sedimentare.

Atât platforma piemontană din partea vestică a teritoriului, cât şi câmpia Burdea din partea estică sunt constituite stratificații lenticulare de argile, nisipuri şi pietrişuri, depuse în regim fluvio-lacustru, dar vârsta acestora diferă. Rocile ce compun piemontul sunt de vârsta levantin superior, iar cele din componența Câmpiei Burdea sunt din cuaternar.

Utile

Widget Vremea oferit de vremea.acasa.ro.

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.