Contact: 0747045685

citstolnici@yahoo.ro

Informatii

Lista reţelei naţionale de centre de informare şi promovare turistică

 

DETALII +

Obiective turistice

Program şi tarife ale obiectivelor turistice

DETALII +

Obiceiuri

Calendarul evenimentelor culturale, datinilor şi obiceiurilor

DETALII +

Retea hidrografica

Întreaga rețea hidrografică din teritoriul Stolnici aparține bazinului hidrografic al Vedei, doar care este împărțită de câteva bazine secundare: Vedița, Vedea, Cotmeana şi Burdea.

Râul Cotmeana este principala arteră hidrografică ce străbate teritoriul de mijloc al comunei pe direcția N - S, care are ca afluent în partea stângă printre afluenți Pârâul Bumbueni, pe dreapta pârâul Marghia şi Valea Făgetului. Cea mai mare parte din platoul piemontan din partea vestică drenează spre bazinele hidrografice ale Vediței (Valea de Piatra cu Valea Frasinului) şi Vedei (Valea Cupenului, cu cele trei lacuri de baraj artificial, se varsă în Vedea la Corbu).

Lacul lui Onița şi cele două lacuri Cochineşti sunt adevărate „belciuge" pe traseul vechi al râului Cotmeana din perioada când această terasă funcționa ca luncă.

Un alt lac este Valea Urlătoarea, care a luat ființă în pădurea Izbăşeşti şi care formează un mic lac artificial la coltul pădurii. Tot din Izbăşeşti porneşte prin limita ei sudică cu alt pârâu, Valea Ciocilor, care are şi el un mic baraj artificial situat între intravilanul localității Stolnici la vest şi grajdurile S.C. Bovicar S.A. la est.

Cel mai mare afluent pe stângă al Cotmenei, pe teritoriul comunei Stolnici, este Ursoaia - Vlăşcuța, care urmează un traseu general N - S, dar meandrat şi cu mai mulți afluenți pe ambele părți, unii dintre aceştia cu mici lacuri de baraj artificial. În extremitatea estică a teritoriului curge râul Burdea, asemănător ca dimensiuni cu Ursoaia.

Regimul hidrologic al întregii rețele hidrografice din teritoriu, chiar şi a Cotmenei, este foarte dependent de regimul pluviometric. Ploile intense, mai ales cele torențiale din sezonul cald, precum şi topirea bruscă a zăpezilor abundente pot produce debite foarte mari, în timp ce perioadele secetoase duc la secarea completă a rețelelor hidrografice.

Lipsa de apă din sezonul cald i-a determinat pe locuitori să facă acumulări de apă pe diversele văi din teritoriu. În afară de heleşteele menționate mai sus mai există şi câteva heleştee pe porțiunile terminale ale vâlcelelor ce traversează terasa inferioara a Cotmenei.

Pe interfluvii (platoul piemontan şi câmpia), apa freatică se găseşte la adâncimi de 20 - 30 m. Pe terase, apa freatică însă se află la o adâncime mai mică, respectiv de 2 - 5 m, cu variații sezoniere de nivel în funcție de regimul pluviometric.

Inundabilitatea este un pericol ce decurge direct din regimul hidrologic intermitent ce caracterizează majoritatea rețelei hidrografice în teritoriu, chiar şi râul Cotmeana care, deşi are o curgere permanent şi o albie minoră largă, în măsura să preia majoritatea viiturilor obişnuite, fiind susceptibil de variații de debit excepționale produse de căderi masive de precipitații şi/sau de topirea bruscă a zăpezilor.

Afluenții Cotmenei pot produce şi ei inundații din cauza precipitațiilor abundente.

Utile

Widget Vremea oferit de vremea.acasa.ro.

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.