Contact: 0747045685

citstolnici@yahoo.ro

Informatii

Lista reţelei naţionale de centre de informare şi promovare turistică

 

DETALII +

Obiective turistice

Program şi tarife ale obiectivelor turistice

DETALII +

Obiceiuri

Calendarul evenimentelor culturale, datinilor şi obiceiurilor

DETALII +

Arta populara – tesaturi si portul popular

Costumul călușarilor este azi, în general, un costum țărănesc de sărbătoare. Unele date din Oltenia ne vorbesc despre călușari îmbrăcați în femei, iar în unele locuri din Muntenia poartă fes. În general, ei poartă o pălărie cu boruri largi, frumos împodobită cu mărgele multicolore și panglici. Au mijlocul încins cu bete și pe piept au bete încinse pe diagonală.

De obicei, poartă la brâu batiste frumos brodate. La picioare, sub genunchi și la gleznă au canafuri, iar mai nou, un fel de moletiere înflorate, lucrate în casă și zurgălăi. Opincile călușarilor au pinteni, adică plăci de metal fixate lateral pe partea exterioară, care sună în timpul jocului, marcând împreună cu clopoțeii ritmul. Fiecare călușar are un băț. Se pare că până nu demult, în unele locuri aveau săbii de lemn, iar vătaful chiar o sabie adevărată. Masca mutului este grotească, făcută din cârpă sau din piele, iar costumul lui, uneori din două culori, seamănă cu costumul arlechinului.

Ca recuzită, mutul are o sabie și în unele părți și un falus de lemn. În sudul Olteniei, vătaful poartă ”ciocul” călușului, o bucată de lemn îndoită la vârf, îmbrăcată în piele de iepure, pe care călușarii o numesc ”neica”. În locurile unde din obiceiul călușului face parte și un joc dramatic având ca temă furtul fetei, apar și alte personaje mascate: mireasa, turcul, ienicerii etc. Cea mai importantă recuzită a obiceiului este steagul, o prăjină lungă de peste trei metri, în vârful căreia se leagă o năframă și plante care, în credințele populare, pot avea efecte vindecătoare sau profilactice – usturoi şi pelin.

Steagul se face de către căluşari, cu un anumit ceremonial, înainte de depunerea jurământului. În timpul cât se practică obiceiul, el trebuie să fie ţinut de unul dintre căluşari, de obicei primul din ceată, şi nu este îngăduit să fie lăsat să cadă. Există credinţa că, dacă steagul cade, se întâmplă o nenoricire cetei.

 

În 2005, Căluşul a fost inclus în Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral şi Imaterial al Omenirii, alături de tangoul argentinian, caligrafia chineză sau teatrul de păpuşi Wayang din Indonezia.

 

În comuna Stolnici întâlnim Ansamblul de Căluşari Stolnici.

Formaţia de căluşari a activat în cadrul Căminului Cultural Stolnici, atât înainte de 1989, cât şi după această perioadă. Începând cu anul 2001, în cadrul Şcolii Generale din Comuna Stolnici şi sub îndrumarea instrumentistului Liviu Voicu, s-a înfiinţat un ansamblu de căluşari care este secţie externă a Şcolii Populare de Artă Piteşti.

Căluşarii din comuna Stolnici au obţinut locul întâi pe ţară în 1969, 1981, 1983, 1985, 1987, 1988, 1989 şi 1999 la întrecerile găzduite, printre altele, de Bucureşti, Târgu-Mureş, Caracal-Olt. S-au efectuat turnee în Turcia, Letonia, Serbia, Argeşul fiind unul din judeţele care acordă o neslăbită atenţie mişcării căluşăreşti în context naţional, menţinând specificul şi inegalabilele sale jocuri.

Căluşul îşi mai are întruchipări în această parte a ţării doar pe valea Cotmenei, în perimetrul Pădureţi – Mârghia – Stolnici – Hârseşti - Bârla unde, la vremea Rusaliilor, el urmează unui alt ritual cu adânci rosturi în tradiţia locuitorilor de pe aceste pământuri

Deoarece în tot teritoriul predomină dansurile populare ca formă de manifestare a culturii locale, toate aceste formaţii de dansuri populare se adună în cadrul unor evenimente culturale şi festivaluri, cum ar fi:

-          „Hora ca la Bîrla”, festival de dansuri populare, organizat de către Primăria Bîrla în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, în prima duminică a lunii august;

-          Festivalul Judeţean al formaţiilor de căluşari, organizat la Stolnici de ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos.

Utile

Widget Vremea oferit de vremea.acasa.ro.

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.