Contact: 0747045685

citstolnici@yahoo.ro

Informatii

Lista reţelei naţionale de centre de informare şi promovare turistică

 

DETALII +

Obiective turistice

Program şi tarife ale obiectivelor turistice

DETALII +

Obiceiuri

Calendarul evenimentelor culturale, datinilor şi obiceiurilor

DETALII +

Calusul

După cum reiese din datele din teritoriu şi literatura etnografică studiată, cel mai important obicei al zonei este Căluşul. Dans popular specific Olteniei şi Munteniei, având origini precreştine, căluşul reprezintă un ritual de vindecare a bolilor psihice care se presupune că sunt aduse de fiinţe fantastice, numite Iele sau Rusalii. Jocul este legat în prezent de Sărbătoarea Cinzecimii sau Pogorârea Sfântului Duh, la 50 de zile de la Paşte.

Așadar, Căluşul este un dans popular specific sărbătorilor de Rusalii, căluşarii colorând aceste zile, dându-le un farmec deosebit şi o strălucire cu adevărat de sărbătoare. Nu se pot concepe Rusaliile fără căluşari. Toţi îi aşteaptă. Fiecare vrea să-i vadă jucând în bătătura casei, iar cei cu stare cer să le facă „Războiul”, teatru în toată accepţia, manifestare integrală de teatru popular.

În comuna Stolnici căluşul se joacă din cele mai vechi timpuri. El a fost transmis din tată în fiu şi s-a păstrat până în zilele noastre cu aceleaşi mişcări şi obiceiuri.

Dansatorii sunt conduşi de un vătaf, care stabileşte amănuntele de ansamblu, cele solistice, tocmirea lăutarului, scenele Mutului. În sat, Căluşul este considerat joc drăcesc, pentru simptomele necurate prezentate în context de către cel apucat de Căluş. Jocul are cinci figuri specifice, reprezentative. Căluşarii sunt cinstiţi de către gospodari cu bani şi băutură.

 

Folclor coregrafic – dansul calusului

La Stolnici, aşa cum se petrece până la Dunăre, căluşul conţine aceleaşi secvenţe coborâtoare din vremuri de mult apuse:

a) Tabloul introductiv ori de început – care constă în iniţierea ritualului, prefaţând constituirea cetei căluşăreşti, angajamentul lăutarului, componenţa repertoriului şi prestaţia rituală;

b) O parte mai consistentă desfăşurată pe toată durata zilei de Rusalii sau mediană - incluzând jocul propriu-zis pus în slujba cetăţii, pentru asigurarea protecţiei comunităţii, vindecările umane şi animaliere şi refacerea armoniei familiilor şi satului;

c) Tabloul care se desfăşoară din momentul când soarele coboară la asfinţit, iar magia razelor sale dispare sau secvenţa finală, cunoscută sub denumirea de ”spargere a căluşului”.

Rezumând, putem înşirui episoadele căluşului stolnicenilor pornind de la secvenţele care preced desfăşurarea ritualului stolnicean: iniţierea, împodobirea steagului şi juruinţa, evidenţiind că toate acestea au un caracter tainic de intimitate a grupării căluşăreşti – deci ezoteric (desfăşurându-se în taină într-un spaţiu limitat, la răsăritul soarelui), spre deosebire de spaţiul comunitar, diurn şi exterior (care include practicile vindecative şi de apărare a spaţiilor construite şi locuite de om), după care, pe măsură ce soarele coboară spre asfinţit, ceremonialul revine la caracterul ezoteric, petrecut în aceeaşi taină, la locul unde s-a despus jurământul, pentru dezbrăcatul steagului, îngropăciunea obiectelor şi straielor mutului, aruncarea prăjinii pe gârlă, dezlegarea de juruinţă şi risipirea cetei.

Toate scenele se desfăşoară după un ritual coborâtor din veacuri, după cum urmează: pregătirea, jurământul, împodobirea şi ridicarea steagului, apoi colindatul (uratul – jocul propriu-zis), în interiorul căruia la fiecare casă se prezintă suita căluşărească, conţinând: dansul ritual căluşăresc – plimbări, mişcări, interludii dramatice, hora-n bătaie şi sârba căluşărească, hora căluşarilor sau jucatul copiilor, sterpelor şi gravidelor, din zori şi până-n amurg; şi actul final, care va conţine îngroparea steagului, spargerea cetei şi petrecerea.

În afara suitei căluşăreşti mai sus menţionată şi a ritualului de vindecare (în cadrul căruia cei luaţi din căluş erau jucaţi, în sensul că în jurul lor se aşeza ceata căluşărească), jucătorii executau sincron două plimbări şi o mişcare specială, apoi fiecare jucător sărea peste victimă, precum se sare peste tot pârjolul la Focul lui Sâmedru. Izbeau apoi cu bastonul pământul la capul său, spre a-l uşura de maleficul care, cu siguranţă, i-a invadat trupul, acaparându-i liniştea, tulburându-i simţurile.

În comuna Stolnici, comunitatea local isi propune an de an conservarea si promovarea resurselor coregrafice si a jocurilor caluseresti.Astfel, de Mosi, localnicii si invitatii lor de peste tot se pot bucura de jocurile calusarilor veniti din toate colturile tarii si pot savura aceasta datina locala.

Ceata calusarilor din Stolnici este  condusa de cel mai varstnic si priceput calusar al judetului Arges,  Petre Masala, in varsta de 72 de ani.Petre Masala a invatat calusul la 15 ani de la cetele care strabateau satele de Rusalii si deprinzandu-l nu s-a mai putut lasa de el. "In 1962, am infiintat ceata de calusari din Stolnici. Atunci cand am venit eu, era un alt vataf, foarte priceput, Radu Zarii, care dupa ce s-a retras, m-a lasat pe mine. Eram in formatie 12 calusari, 8 din Vlascuta si alti 4 din Stolnici"isi aminteste Petre Masala.

Petre Masala nu cauta celebritate si nici rasplata materiala. Isi duce viata modest, dar cu toate acestea, de cate ori ceata lui urca pe scena, aplauzele curg.

Cu un stil salbatic de interpretare, cu salturi extraordinare, cu rotiri in aer, cu caderi la pamant, cu rasuciri si batai ucigatoare, Calusul de la Stolnici este singurul dans care nu a lipsit de la niciun fel de manifestare nationala, intrand din anul 2006 drept capodopera in patrimoniul material al UNESCO.

Utile

Widget Vremea oferit de vremea.acasa.ro.

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.